Orhidee Calanthe Sedenii Harrisii - Instructiuni de Ingrijire si Caracteristici

Orhideea Calanthe Sedenii Harrisii este un hibrid secundar, provenind din incrucisarea speciei botanice Calanthe Vestita cu hibridul primar Calanthe Veitchii - la randul sau provenit din incrucisarea speciilor botanice Calanthe Vestita si Calanthe Rosea. Formula acestui hibrid este urmatoarea: Calanthe Rosea 25%, Calanthe Vestita 75%.

Din punctul de vedere al incadrarii taxonomice, Calanthe Sedenii Harrisii apartine familiei Orchidaceae, subfamiliei Epidendroideae, tribului Collabieae, subtribului Bletiinae, genului Calanthe, subgenului Preptanthe.

Genul Calanthe a fost prima data descris de Robert Brown (botanist si paleobotanist din Scotia, 21 decembrie 1773 - 10 iunie 1858, care a condus cercetari ce au dus la descoperirea numeroaselor specii si genuri de plante din Australia) in 1821, acesta publicand manuscrisul sau in Registrul Botanic (cunoscut si ca "Registrul Botanic al lui Edward", jurnal horticol ilustrat, publicat intre 1815 si 1847).

Dincolo de valoarea estetica a taxonilor acestui gen, faima sa se trage si din faptul ca J. Dominyi, un crescator de orhidee, a obtinut primul hibrid artificial la orhidee prin incrucisarea unor specii botanice de Calanthe, obtinand taxonul Calanthe Dominyi (C. masuca X C. furcata).

Distributia genului este asociata emisferei sudice, speciile fiind prezente in toate zonele tropicale, cu concentrare mai mare in Asia de Sud-Est. Sunt cunoscuti taxoni care au chiar distributie subtropicala sau tropicala, fiind regasiti in China, India, Australia, Mexic, America Centrala, Indiile de Vest, si diversele insule ale Oceanelor Pacific si Indian.

In cadrul genului Calanthe, ce include aproape 220 specii si taxoni horticoli, exista doua subgenuri, si anume Eucalanthe (Calanthe “adevarate” (gr. Eu= adevarat, kallos= frumos, anthos= floare), caracterizate prin pastrarea frunzelor pe toata durata vietii, incluzand specii tropicale si de clima rece, terestre - cu o rozeta bazala din care emerg inflorescentele - si sunt lipsite de pseudobulbi, si Preptanthe, care include specii de Calanthe cu frunze cazatoare in perioada de repaus, reprezentata de anotimpul rece, ce poseda pseudobulbi cu rol in stocarea de substante nutritive si prezinta o constrictie la aproximativ o treime de la varful acestora, iar tijele florale emerg de la baza pseudobulbilor lipsiti de frunze.

Cele doua subgenuri de Calanthe nu se pot reproduce pentru a forma hibrizi, acest aspect indicand probabil faptul ca exista posibilitatea ca ele sa fie genuri distincte.

Datorita originii complexe a acestui taxon (grex), obtinut in urma hibridarilor successive a doua specii botanice, caracteristicile fenotipice si parametrii de cultura pentru Calanthe Sedenii “Harissii” sunt reprezentate de elementele comune in acest sens, detinute de speciile parentale.

Astfel, pentru aceasta orhidee terestra deosebita si particulara, se remarca prezenta pseudobulbilor mari (7 - 10 cm la dimensiunea adulta) voluminosi, relativ conici, cu muchii si santurile longitudinale specifice, acoperiti de o membrana si prezentand o strangulatie transversala la aproximativ o treime de la varful acestora. Frunzele mari, corugate sau ridate, erecte, cu nervuri evidente, de consistenta relativ delicata, comparat cu alte orhidee, emerg din varful pseudobulbilor, unde se insera prin intermediul unei structuri ingustate asemanatoare unui petiol. Tijele florale erecte, drepte sau uneori arcuate, se insera la baza pseudobulbilor, purtand inflorescente compuse din multiple flori individuale, grupate spre varful tijelor, de culoare alba, cu sepalele si petalele ingustate si relativ asemanatoare ca dimensiuni, si labelumul  vizibil lobat, cu 3 sau 4 lobi ce se extind in exterior. Se remarca aproape intotdeauna prezenta unui pinten bazal si a labelumului care fuzioneaza cu columna.

Inflorirea este lenta, are loc in sezonul rece, dupa pierderea frunzelor, intre lunile noiembrie si martie.  La acest grup de orhidee cu crestere usoara, inflorescentele persista o lunga perioada de timp, depasind usor o luna sau doua de la initierea tijelor florale, actiune ce aduce satisfactie crescatorilor si fiind cunoscute in mediul pasionatilor drept "Orhideele de Craciun", datorita perioadei in care ating maximul de inflorire.

Din punctul de vedere al cultivarii, la Calanthe Sedenii Harrisii se poate aplica modul de cultura tipic pentru genul Cattleya, cu lumina puternica spre moderata (25000 - 35000 lux), ventilatie puternica permanenta si temperaturi de 18 ℃ noaptea si pana la 26 ℃ in timpul zilei, pentru a beneficia de un regim de crestere viguros.

Fiind un taxon cu crestere sezoniera, asemanator genurilor Cycnoches si Catasetum, este recomandat sa se eficientizeze procesul de crestere in perioada adecvata, pentru a obtine pseudobulbi de dimensiuni cat mai mari in timpul verii, prin administrarea frecventa de apa si fertilizanti. Dupa maturarea pseudobulbilor, udarile vor fi reduse treptat, pana la caderea frunzelor, moment in care administrarea apei va fi sistata total.

Frunzele mari, late, sunt atacate frecvent de acarieni, paianjeni, paduchi lanosi, afide, fiind astfel necesara interventia periodica prin administrarea de insecticide si acaricide.

Mediul de cultura: pseudobulbii se vor separa individual dupa inflorire, si inainte de aparitia cresterilor noi primavara. Trebuie tinut cont de faptul ca pseudobulbii mai batrani de 2 ani se vor ofili si vor putrezi, acest aspect facand parte din ciclul natural al reprezentantilor subgenului Preptanthe. Radacinile pseudobulbilor vor muri si ele in anotimpul rece, in perioada de repaus.

Substratul utilizat trebuie sa aiba capacitatea de a retine umiditatea, dar totodata de a drena rapid si eficient surplusul de apa, recomandandu-se mixuri specifice grupurilor de orhidee cu crestere terestra. Acestea pot contine scoarta de brad sau pin, muschi sphagnum, turba, dar si materii organice sau pamant horticol. Calanthe sedenii “Harissii” se preteaza bine si la cultura hidroponica.

Recipientele de cultura recomandate vor avea cel putin 30 cm diametru, pentru a facilita dezvltarea de cresteri noi.

Pseudobulbii lipsiti de frunze si radacini pot fi pusi la iernat in camari, pivnite sau beciuri racoroase, dupa terminarea infloririi.

Nu se recomanda udarea plantelor anterior ca pseudobulbii noi sa produca radacini proprii, deoarece procesul de formare a radacinilor ar putea fi incetinit. Pseudobulbii sunt extrem de fragili, si pot plezni, separandu-se in doua bucati, la replantare. Partile superioare ale pseudobulbilor pot fi utilizate pentru obtinerea de cresteri noi, daca sunt uscate peste noapte si apoi montate orizontal deasura unui strat de muschi sphagnum, sau alt mediu de cultura cu proprietati similare.

Umiditatea recomandata pentru acest taxon va fi cuprinsa intre 40% si 80%, in functie de sezonul de crestere.

Fertilizarile vor fi administrate de doua ori pe saptamana in perioada de crestere, urmand sa fie sistate in sezonul de repaus, dupa caderea frunzelor.

In conditii climatice exceptionale, cand umiditatea si temperatura raman constante, se poate remarca o continuare a cresterii fara sezon de repaus si, uneori, fara inflorire, declansarea acesteia fiind strans legata de prezenta unui anotimp secetos, ca si in cazul Catasetinelor. In acest caz, daca initierea caderii frunzelor nu se declanseaza de la sine, se recomanda interventia prin diminuarea si sistarea administrarii apei, practica aplicabila si la speciile genului Dendrobium, din climatele musonice.

Descopera intreaga oferta de orhidee de la Secret Garden aici (link)

Vrei sa vezi mai multe articole si sa acumulezi mai multe cunostinte? Acest articol este oferit gratuit, insa poti sustine secretgarden.ro cu o recenzie aici:

Google: Recenzie pe Google

Facebook: Recenzie pe Facebook